Grija la cuvinte

Am strans cuvintele
Ca pe niste corcoduse
In palma treaza,
La uscat, la soare
Pe-un pat de tacere
Astazi sunt mai coapte
Mai plesnesc din cand in cand
Mai dau fisuri in inimi
Largi cat sa incapa
Doua trei cuburi de gheata
Cat sa nu mai bata
Sa nu simta nimic
Pana la urmatoarea fisura –
Daca rezista
Daca nu, la moarte, cand o fi.

Cuvintele
Intregi, cu gust de aseara
Inmuiate in amintiri
Pe care, desi partiale, vrei sa le pui in rama
Sa le cosi in samburi,
Sa ii pui in pamant, sa ai grija de fiecare
Si sa-ti creasca altele, mai cu avant, mai tare.

Intre cer si cirese

E usor cand nu stii ce vrei
Sa alegi ciresele amare
Si fara vreo intentie serioasa
Sa le descoperi in plictiseala
Poate iti plac
Poate te omoara –
Cu capul pe spate si cu ochii inchisi
Cand ai timp
Sa-ti masezi pe rand tentatiile,
Si cu barbia impinsa de placere
Sa scobesti cerul
Si din tot seninul
Sa-ti pice stele pe piele
Si din intuneric
Incertitudine-n gene.

Non Stop

Deschide-ma ca pe o portocala
Cand vezi ca ma retrag
Dulce si acrisor pe sub coaja amara
Cu degetele, poate rar cu dintii.
Deschide-ma ca pe o rana,
Brutal si fara sa vrei si panseaza-ma la loc
Si mai deschide-ma o data
Chiar inainte sa-mi cada coaja
Ca sa-ti cresc cicatricea.
Deschide-ma din intamplare
Cand nu ma uit, ca sa vezi cum sunt
Deschide-ma pe toate partile
Si priveste-ma cum curg.

 

Trandafiri

Ma gandeam cum sa plasez dimineata trecuta
Intr-o fereastra de chat
Cand m-ai intrebat ce fac
Poze n-o sa pun cu
Afine rotune-n bol, cu
Unghia stacojie proptita
In cafeaua din bistroul ala tare, cu
Pantofii de designer tipand galben in asfalt, cu
Soarele, cu soarele…desi ar merge,
Nu.

Nici macar cuvintele nu-si pot aminti fiecare nuanta
Din dimineata
Cunoscuta pe un pat dizolvat in
Aroma de trandafiri salbatici –
Prima data cand o simti
Lipindu-se pe suflet,
Zambitoare si goala pana la sange
Si stii ca de-atunci, dulce,
Incepi sa te stingi.

 

As dori, va rog,
O luna plina, cu frig, cu gin
Intre coltul de strada
Si cladirea asta alba, lata
Cand tot de tine ma tin
Adanc, in gand
Si nu ne stie nimeni.

Vorbe cazute in gauri de mese
Scobite de unghii
Roase-n frici de oameni mici
“Oare cine e aici?”
Discutie cu gust amar
De ceai de pelin
Prea mult, uitat la infuzat.

Gust fiecare ora
Cu un tacam separat,
De argint, de aur si de diamant
Le mestec pe rand, picante, sarate,
Pilite pe margini si coapte la mijloc
Si nu s-a terminat –
In templul meu e masa mare.

Te-ai lipit de mine ud si foarte departe
Si ai ramas la privirea mea de ciocolata
Desi stiai ca se topeste si dispare
Ti-as taia intentiile si am sfarsi in scop
Dar nu vreau un final acum,
Nici macar la mine acasa –
Bagati in discutie ca intr-o jumatate de cocos
Am sorbit sucul in cuvinte
Si nu ni s-a facut rau
Am alunecat chiar si pe gaura cheii
Spre inima si ne-am intors nevatamati
Cu tensiunea 20
Direct in dans, ca primul mers pe bicicleta
Cand nu cazi, te bucuri si te tot duci spre copaci
Senin.

E galagie si tarziu de dimineata
Mi-am gasit atentia la garderoba
O pierdusem pe un culoar spre baie
Cand somnul se culca
E soare in mine si pe alocuri ceata
Uite si linistea intre
Un bar, un paravan si un tavan umed
O pun pe un staniol
Zoom
Save as
Save us
Close.

Sah

Cine se baga la un sah mat intr-o ora?
Sclipiciul a fost furat de nebun –
Indesat in ochi de diamant pe care si-i tot da peste cap,
Unii chiar il cred.

Jucam pe-o tabla de praf imaculat, cu drumuri fine de patrat
Unde e tot timpul iarna.
Eu sunt regina in al doilea rand si doar pana la primul pion
Caci ne stergem reciproc
Nu vede mai departe de bazinul meu
Eu il simt doar ca m-aplec
Si nu e unul, sunt mai multi si sunt la fel.

Parcurg cate zile vreau deodata
Nu zbor peste ele, nu plutesc pe langa,
Le zgarii sau le lacuiesc,
Una alba una neagra
Cat sa nu ma plictisesc

Ma imbrac in aer cald si dansez
Intr-o singura casa
Folosesc tot uleiul de bumbac
La o singura baie,
Nu am culoare
Cred in nopti albe si zile negre,
Inalte, sculptate, ciobite
Ca mine.

Raman langa regele fara fata
Stingher si de lemn
Rabdator, facand un singur pas odata
Precum copacul din fata blocului
Care se tot apleaca si nu vine nimeni sa-l taie
Si-n continuare tine umbra asa placuta
Lucrurilor care nu-l privesc niciodata.

Am crescut un cal alb fantastic
In grajdul copilariei
Cu alune aride si leagan de cauciuc
Si inca nu l-a calarit nimeni pana acum
si e placut.

De cealalta parte a tablei au intepenit
Imagini cu palmieri si grade cat sa nu simt,
Sanatate cu abdomen tare si sani nelasati
Pungi cu haine Gucci in podul casei, nedesfacute
Un viitor fara prezent
Si il urmaresc razand, prin binoclu, peste pioni,
Pe langa calul meu salbatic si regele fara fata.

Nuca

Rotunda, tare, de o culoare nedefinita. Sa o consumi fara sa o spargi.
——————————————————————————–

Lumea noastra e ca o floare uscata,
Privilegiul vazei simple, de cristal
Cea mai frumoasa din casa.

——————————————————————————–

Imi place ca ne intalnim intr-o nuca in valuri
Inchisa pentru noi
Cu lumini mici si difuze, aramii.
Lustrele reci, unice, imi fac rau
Cum stau pe mijlocul tavanului, singure
Cu strigatul lor venit de sus in jos si incarcandu-mi gandul –
La tine chiar imi place.

Tacerea ta ma uda
Si infloresc pe toata lungimea unui zambet
Liber si roz, rosu si in toate nuantele fericirii
Si emotia pocneste in gat: Te iubesc.

Ne stim – cuvintele tale-mi sunt perne pe care visez
Oricand si profund,
Aceeasi realitate
Din care tocmai am iesit –
Riduri si fructe,
Tigari senzuale in note de scortisoara
Bicarbonat si toate uleiurile firii
Mainile tale, arhitecti in carnea mea –
Nascand munti, ceruri si izvorul dulce
In care inoti acasa;
Si ma trezesc si adorm la nesfarsit in nuca asta –
In afara ei s-au pierdut 12 ore.

Ne stim – gesturile tale-mi sunt complimente,
Fiecare-n parte.
Ne amestecam intr-un gol care fierbe intens
Si ne e cald, si ne atingem pana la sinceritate
Pana la nimic, ne dezbracam de fapte si timp
Spargem nuca in jumatati perfecte.

 

1

Cu picioare de vata, moi ca o emotie
Am calcat noaptea in care am ajuns
La tine
Cu oasele e prea greu
Am renuntat la Baneocin, ghips si creme reparatoare
Imi trimiteai mesaje de cateva saptamani
Si nu reusisem sa le citesc cu nicio culoare
Am zis sa ne vedem si sa invatam chimia si alfabetul
La intensiv – la inceput
Am combinat doua sticle de amaraciune si
N-am terminat nici acum,
Inca mai curge
In cerul gurii si prin mine
Printre bastonase si liniute si o mare distanta
Care poate ne invata.

Ma sunai de cateva luni
Si ti-am sarit in minte,
Cu picioare de apa, m-am intins pe planuri mari
Ca la soare
Si-am avut un bronz perfect, dat de gandurile tale

Ma suni de ceva timp
Dar amandoi stim limba
Si ne-am plictisit.

Cu inima acasa

Mi-am gasit inima gramada,
Pe covor.
Facuse-un rai in dormitor,
Mirosea a infinit –
N-o mai vazusem asa din 2015.
A facut doua cafele crude
In batai dupa care mi-am potrivit linistea,
M-am intins pe migdale, fara nicio asteptare
M-a servit cu amintirile ei de la mare –
O casuta printre uscaciuni
Tulpini de valeriana si dungi ireal de galbene din crapaturi
Desenand ziua pe lemne turcoaz cu tavan alb
Ca un diapozitiv ars pe care toti il cauta si
El e si nu mai e.
S-a mai scaldat in doua maini asteptand,
S-a imbatat in multime si si-a schimbat temporar adresa
Pe strada “Nu am cuvinte”
Si la plecare imi spune ca se bucura
Ca si eu sunt bine.

Doar nimicuri

Nu e asa grav ca n-ai facut curat
Ca balerinii te-au taiat si ai facut vaginita
Nu e asa rau ca te paraseste
Mai ai de trait
Si ai avut oricum noroc si-asa
Ca te-a iubit –
Tu nu prea.

E bine totusi ca ai agatat bujorii plesnind roz de la metrou
Ca nu a observat nimeni firul gros din barba
Ca ai mainile calde pe cana cu cafea
Ca merge internetul
Si ca maica-ta te suna zilnic.

E destul de rau
Cand iti traiesti zilele cu cateva ore mai devreme
Cand ratezi coincidenta, absurdul si apusul
Cand toate lunile sunt la fel, pline de
Topuri – liste Moleskine cu drame europene
Cand sacii de haine s-au inecat in levantica si in disciplina
Si refuzi sa ramai la el ca esti neepilata.